luni, 28 aprilie 2014

Muzica





                              http://www.youtube.com/watch?v=VvGYYg40Ijw


    Muzica e o divinitate ce ne face să credem orbește în ea.Îi dedicam trăiri,sentimente și nu în ultimul rind pe noi înșine.În ea ascundem vise cu o conturație perfectă.Pentru fiecare din noi ea își are secretele și menirea sa,depinde deja de interpretarea fiecăruia.
   Orice clipă fie ea de fericire sau nu,dacă muzica a fost prezentă ,ea inhibă întreg moment ... și pot să treacă ani de zile iar cîntecul să poarte încă parfumul acelui moment.

ps.ce frumoasă e muzica ,dar în ce dezastru se transforma ea sub influenta modernismului.




autor: Anisoara Turcanu

sâmbătă, 26 aprilie 2014

Oglinda spre suflet







Sint momente cind nu mai stii ce sa faci  ,cind ideie nu ai cum sa vorbesti ca sa fii auzit.Anume in aceste momente cedezi ,cedezi pentru ca pui  sentimentele mai presus ca unele privilegii.Uneori sentimentele ne duc pe noi in eroare .Si pentru tot desigur ca e vina noastra ,caci nimeni nu ne-a impus sa ne cedam cu trup si suflet lor,poate chiar ca am fost avertizati de consecinte.Cea mai frumoasa metoda ,cea mai sincera pentru o intelegere intre doua persoane este sa comunici cu sufletul.Sa ai mereu o usa tainica spre lumea ta ,iar cheia sa o pui in miinele destinarului.Cel mai important moment este ca mereu credem ca cheia e unica,ca dublicat nu are si intr-un final ne dedicam.Nimeni nu este ideal anume aces fapt face ca vorba mea sa fie valabila.Cheia va fi pierduta prin fapte ,prin vorbe ,prin taceri si atunci…poftim, apare mareata sa de inima care iti pune la dispozitie inca mii de dublicate doar ca sa ii oferi persoanei sa fie in sufletul tau ,caci a devenit o parte din el,continindu-se deja in fiece celula.Ti le ofera pentru ca in ciuda acestor mici istorioare si in spatele lor traieste increderea si dorul.Si toate in numele dragostei…Ahh!!!Cite  mai schimba si ea  ,cit de frumosi ne face si cit  de fericiti.Iar greutatile fac impacarea mai dulce testind rabdarea si statornicia iubirii.


ps.Iubiti…caci nu exista nici un sentiment mai frumos si mai dulce ca acesta




                                                      autor:Anisoara Turcanu

vineri, 25 aprilie 2014

Necesitatea


Trece timpul,ne scurgem prin clepsidra ce-și obosește boabele de nisip.Pînă la punctul final de evadare ,avem a trece prin frumoasa noțiune de viață. Ce e viața?...Bolboroseală de sentimente.Corect spus.Dar cel macină pe om cînd posibil exteriorul lui nu expulzează nimic?E necesitatea ,necesitatea ce-și cere doza.Omul cere dragoste în care să-și poată oglindi zimbetul,cere credință ,pace,fericire și acest șir poate s-ar încununa cu infinitul.Dar din toate omul își chinuie aparența doar în una și aceasta este necesitatea de a spune ceva cînd nu poți pronunța nimic,și dorința de a fi înteles fără unde sonore. Anume aceasta formează relifianta personalității. Ochii se închid,mîinile încep a tremura ,rațiunea pierde cumpătul.Un ocean umezește ochiul sub pleoapă ,fapt pentru care nu vrei să-i deschizi ,de frică să nu cadă vrio dovadă a sentimentelor tale.Sufletul cere,cere neînsetat usurare prin care el își vede puritatea,iar tu cei oferi în schimb?Tacere...taci pentru că nu ești convins că vei fi abordat în adevăr împreună cu necesitatea ta.Ai vrea să spui ,să strigi întratît de tare ca odată cu puterea vocii din tine să își ia zborul totul.Nu mai ai nevoie de nimic ,prea multe așteptări pentru o pustietate,prea multe gînduri asupra dorințelor ascunse gata să încolțească doar cînd ești în stare să aduci pe cineva la starea asta de o divinitate aparte,stare ce toți o numesc dragoste. Cerințele noastre față de necesitate depășesc limite.Mereu suntem în căutare a ceva,de parcă suntem dependenți de această cautare pentru că noi suntem dependenți de necesități.Ele ne dezamăgesc,ele ne bucură ,ele ne acupă timpul ,ce întratît de atent merită petrecut.
                                            autor:Anisoara Turcanu