vineri, 23 mai 2014

Eu știu...te-ai recunoscut


Nu aș putea să-mi piermit să spun că am cunoscut foarte multe persoane în viața mea ,la fel cum și-ar piermite o persoană în vîrsta ,căci am doar 19 ani.Dar știu că am cunoscut îndeajuns ca să pot afirma o clasificare a acestora.Care au fost în viața mea personaje episodice,lăsînd o amprentă plăcută ori nu.Care în ipostaza de prieteni îndepărtați ,care ca buni prieni sau chiar foarte buni ,dar care pur si simplu cunoscuți.Care persoane importante sufletului,care indiferente.Dar fiecare a lăsat ,lasă și vor lăsa impresii plăcute sau detestări,care singurătăți,care măști că deja nu se văd în spatele muntelui format de ele.
Și aș putea ferm spune că odată ce te cunosc poți liber să te cauți în lista de mai jos ,deci am cunoscut:
*persoane uimitoare-a trebuit să ascult jumate de cîntec ca să pot primi inspiratia pentru a descrie această categorie.Aici sunt persoane ce m-au impresionat prin calități,prin suflet.De cîte ori mam convins că exterioru nici pe departe nu poate spune despre lumea lăuntrică.Cele mai vesele persoane,indiferente,puternice pot avea de fapt cel mai sensibil și frumos suflet.
ps.îmi place să petrec timpul cu așa tip de oameni.

 *persoane ,,umbra” –mereu îmi pare rău că cred așa persoane,care doresc așa de multe,însă nu fac nimic absolut pentru a-și atinge scopurile,aici se mai includ și persoanele care promit atît de multe,însă nu oferă nimic
ps.mai devreme sau mai tîrziu devine imposibilă hrănirea doar cu promisiuni,și apar mici dezamăgiri.

*persoane iubite-sunt persoane care necătînd la faptul ca am atîtea părți negative ,mă iubesc,mă iubesc poate chiar și pentru ele.Mă iubesc caci au putut să-mi pătrundă lumea,de unde s-a emanat o căldură pentru ei.
ps.dragostea voastră mă face puternică,îmi face universul mai frumos,mai plin de viață

*persoane false-mă detestă însăși ideia că trebuie să scriu despre ele,dar nam ce face am întilnit și așa.Se joacă cu aparența lor,chiar m-aș teme că într-o zi o să se piardă fața prin măști.Și din păcate nu sunteți deloc niște actori extraordinari,așaca esecurile vă dau de gol sentimentele.
ps.mi-ar fi interesant să-mi răspundeți la așa întrebare: chiar nu vă este dor să fiți voi înșine?


*persoane  liubibile-am întilnit puține persoane din această categorie,în schimb mi-au adus o multumire prin atitudinea lor față de mine,prin ajutor,prin vorbe,prin priviri.Datorită lor mai pîlpîie în rațiunea mea  ideia despre oamenii cu suflet mare,despre oamenii care te ajută fără nici un motiv,fără a aștepta ceva în schimb.
ps.pentru voi mereu am păstrat un zîmbet adevărat cu mii de mulțumiri în el.

*persoane reci-sunt acele persoane ce se prefac a fi sincere,pot să îți privească ochii spunîndu-ți ceva(nu contează ce cuvinte,pot fi frumoase sau urîte,de iubire sau ură,de admirație sau detest))dar în spate demult construesc alte palate.
ps.sper că știți regula bumerangului...

Fiecare persoana ,nu contează din ce categorie,a adus însufletul meu fericire,durere,gînduri,dezamagiri, admirație ,iubire  și pentru fiecare este loc în lumea mea,desigur deja în ipostaze diferite.Nu am enumerat poate chiar toate categoriile,însă am evidențiat ramurile superioare,subramurile le știți si singuri.Poate că așa am dorit ca să vă spun ce reprezentați pentru mine.



Ps.În decursul întregii scrieri,la fiecare categorie îmi treceau toate persoanele ce se includ .Și culmea,au fost persoane care s-au repetat aparența în mai multe categorii.
autor:Anișoara Țurcanu

vineri, 9 mai 2014

Libertatea bucurii

De ce vreau sa scriu despre fericire?...iata si prima intrebare care mi-a aparut in fata, cind mam asezat in fata  calculatorului cu un ceai fierbinte si cu o dorinta intensiva de a ma descatusa prin niste cuvinte.Desi putin,poate chiar foarte putin exprima cuvintele din descatusarea mea,dar totul se desprinde de mine intratit incit eu permit acest lucru.M-a impresionat faptul,caci eu despre fericire foarte rar am scris.Nu din motivul ca nu am avut-o(ar fi stupid sa creada cineva asa) ci din simplu motiv ca fericirea e ceva aparte,care odata traind-o nu am dorinta sa o scriu.Se zice ca cind scrii doresti sa scoti din tine ceva,sa lesi sa evadeze o parte din tine,ma gindesc ca aceasta e si cauza.Nu doresc sa scriu despre fericire de teama ca ea sa nu se rasfringa de cuvinte,poate imi manifest un fel de egoism daca as zice ca vreau sa o pastrez pentru mine.Iar altor ginduri le permit evadarea…imi permit sa le pierd,desi stiu ca daca vor fi importante reflexul conditionat le v-a intipari in minte.

Am fugit putin de la subiect ,caci se cerea o explicatie.

Deci intrebarea  a persistat pret de citeva secunde ,pina am depistat ca de fapt este vorba de o fericire in spatele careia se ascunde cu totul altceva si in acel moment totul a devenit lucid: 
Exista bucurii intentionate,acestea sunt cele mai durerooase.Atunci cind dupa multa durere,poti da lovitura .Lovitura care este o bariera ,care odata ce ai putut sa o treci devii liber,dar e o libertate care nu ai dorit-o din suflet ci ratiunea a decis pentru tine.Impulsul de energie ce  te scaneaza devine brusc un tot intreg cu tine .Apoi se desprinde caci ai un organism prea slab pentru a-i satisface conditiile.
Exista bucurii lecuitoare.Ele sunt ca un medicament dupa care sufletul tau tinjeste.Inchipuiti-va un desen in creion ,si sa presupunem ca desenul intruchipeaza o durere din trecut,o taina ,o dorinta ce asa si nu s-a mai realizat,iar bucuria devine o radiera.Fara ca tu sa controlezi procesul ea sterge incet..putin cite putin..iar apoi incepe a varsa in universul pozei game vii.
Exista bucurii razbunatoare.As putea zice cea mai falsificata.Sa zimbesti numai pentru a face pe cineva sa te invidieze.Placerea momentului are ceva aparte ,dar cu cit mai mult te falsifici cu atit apozitia dintre tine si ochii tai ,care exprima adevaratele simturi ,devine mai evidenta.
Exista bucurii simple.Cind din lucruri mici poti extrage bucurii mari,cind ochii tai privesc prin ochelarii optimistului,cind ratiunea ta se supune trebuintei sufletesti.
Exista bucurii adevarate.Ochii sclipesc ,iar fiece celula a organismului tau iti sopteste dragoste ,inima emana un val de o energie extraordinara,iar tu nai timp pentru nimic,caci ratiunea ta e prea ocupata, pentru a mai oferi macar o secunda pentru alte ginduri.Aceste bucurii le putem gasi in bratele iubite,in multumirea unei persoane si in noi insine.
As putea sa continui categoriile inca pret de citeva foi ,dar nu trebuie.Fiecare stie prea bine ce e in sufletul lui,ce rani si ce bucurii are.Fiecare stie ce e binele si raul,dar alegerea e dupa el.Fiecare stie ce e iubirea si dezamagirea,frumosul si uritul ,credinta si singuratatea,dar fiecare e cu putinta de a isi alege caile.


ps.imi place sa vad bucuria din tine,din bratele tale
autor:Anisoara Turcanu

joi, 1 mai 2014

Sacrificiile

Am observat că cu cît mai multe ai de spus ,cu atît mai puține cuvinte ai în tine.
Am observat că cu cît mai tare te îndrăgostești cu atît mai tare te temi să nu pierzi persoana dragă.
Am observat că orgoliu distruge speranțe,impresii și sinceritate.
Am observat că așteptările duc la dezamagire.
Am observat că în fiece zi te poți îndragosti în una și aceiași persoana.
Am observat că ai nevoie ca de aer de unele amintiri.
Am observat că frica de unele consecințe te face să zîmbești fals sau să ascunzi în tine mii de idei si cuvinte.
Am observat că cu cît mai fericită ești,cu atît mai iubită și invidiată devii.
Am observat că chiar și sinceritatea a devenit mască pe fața unor persoane.
Am observat că pot trece zile,luni,ani iar unele cîntece încă să poarte parfumul unor clipe.
Am observat că odată ce nu-ți împărtășești ideile, cu timpul te acomodezi cu această stare și devii închisă.
Am observat  că toți vorbesc de indignarea ce li-o aduc trădarea și nesinceritatea și totuși merg și ei pe același drum.
Am observat că în pofida glasului inimii poți ferm să acționezi așa cum iți sugerează rațiunea.
Am observat că cu timpul sufletul obosește să tacă și într-un final se izolează.
Am observat că și cei mai puternici oameni au un suflet extraordinal.
Am observat că poți să vezi fericirea și în cele mai mici  și simple lucruri.
Am observat că viața nu se oprește niciodată ,chiar și pentru cea mai mare durere.
Am observat că trebuie să depui dragoste în orice acțiune dacă dorești ca consecințele să fie plăcute.
Am observat că indiferent de ce se întimplă ,iubesc viața ,iubesc să am incredere în oameni,iubesc să fiu sinceră cu oamenii ce merită,iubesc să admir frumusețea.


ps.am observat că unele clipe merită tot riscul și sacrificiile înfăptuite.
autor:Anișoara Țurcanu